Love for Life

Postat in 25 March 2009 de Cristian Greger, 5,016 views

Din ciclul Ganduri de Insomniac.
Muzica semnata Luis Armstrong, Frank Sinatra si Ela Fitzgerald, parfumul lumanarilor si prezenta celor dragi mie m-au impins in aceasta seara sa scriu. Probabil ca de multa vreme nu am mai scris din amintiri … sau chestii de suflet. Poate pentru ca de obicei avem tendinta sa ne exprimam atunci cand astrele vietii nu sunt tocmai asezate. Dar si fericirea este un motiv. Planurile de casatorie mi-au readus in minte amintiri nu foarte indepartate.
Asa cum spune un vers celebru romanesc … “ploua infernal” iar pe geamul apartamentului proaspat inchiriat se scurgeau picuri razleti de ploaie. Se miscau impreunati cu semenii lor in siroaie fara noima exact cum fusese viata mea pana atunci. Imi gaseam ca de obicei linistea in muzica si in atmosfere semi-intunecate… singur. Gaseam povesti cu talc in fiecare obiect static din incaperea in care imi duceam viata. As putea spune ca asta nu s-a schimbat foarte mult. Nici partea povestilor cu talc si nici cea a inspiratiei provenite din lucruri simple. Ma intrebam atunci, in casa noua, daca mutarea mea a avut vreun sens in afara salariului considerabil promis. Asta pentru ca mereu ma intrebam ce maini nevazute ne poarta prin locurile in care ajungem si cu ce motive ?
Apoi a sosit brusc semnul acela… intr-o dupa-amiaza innorata. Trecusera sapte ani plini de schimbari iar acum… cand ma stabilisem intr-un oras pe gustul meu, a venit si semnul. Poate suna… mult prea rupt din tabloul asta dar a venit pe messenger. Toti vor spune ca nu se potriveste povestii…. dar cateva vorbe tastate in chatul cunoscut de toata lumea aveau sa-mi schimbe tot viitorul. A urmat intalnirea. Am privit de indata ce am coborat din taxi sub coloanele cenusii ale cladirii vechi din capatul Republicii. Statea acolo zambind, probabil la fel de curioasa precum eram si eu. Parul putin ondulat si ochii caprui lucind ce iti atrageau privirea de la chipul palid pe atunci. Erau aceiasi ochi de care ma indragostisem cu sapte ani in urma.
- Doamne ! Ma voi indragosti din nou ? m-am intrebat in gand in timp ce grabeam pasii spre ea … si asa a fost !
Doar gandul celor sapte ani in care nu stiusem nimic unul de celalalt te provoca sa pui intrebari. Cat mai multe si mai iscoditoare. Cateva minute mai tarziu, savuram coniacul cald la caldurica intr-un cadru nu foarte intim, povestind despre viata. Astazi… daca spun viata trebuie sa o privesc in ochi si sa o rog din priviri sa ma completeze asa cum se intampla zi de zi. Imi amintesc ca dupa primele intalniri stateam intinsi pe canapea si ne mangaiam mainile. M-am inchipuit atunci ca peste ani si ani voi face acelasi lucru doar ca pe degetul ei voi simti pecetea a ceea ce urma sa se reinfiripe. Am zambit strengareste si mi-am spus in gand… toate la timpul lor. Apoi am simtit ca a venit timpul si a aparut si inelul. Inca ii mai caut noaptea cand ma trezesc manuta firava pe care sta mandru inelul. Il gasesc si respir usurat… e langa mine… asa cum sper sa fie tot restul vietii mele, la bine si la greu. Acum o vreme poate nu intelegeam cu adevarat sensul cuvintelor grele rostite la ceasul unirii dintre doua suflete. Acum dupa extrem de multe lucruri petrecute intr-un timp relativ scurt am inteles greutatea lor. Am inteles ce inseamna la bine si la greu… si simt din tot sufletul ca asa trebuie sa fie. Mereu… trecand prin foc si apa, peste mari si tari, prin zile grele sau insorite.
De fapt tot postul nu reprezinta decat o intrebare adresata tie cititorule… Iubesti ? Pentru ca eu iti doresc din tot sufletul sa iubesti !
Si ca sa inchei cum se cuvine inchei cu un citat pe care il ador:
“Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume.” extrem de valabil Acum.
Gabriel Jos� Garc�a M�rquez